muzica

Muzia este ceva frumos ...in afara de manele si populara ...aceasta muzica nu imi place deloc...faptul ca cred ca toate manelele sunt identice intre manele ma refer ... si populara pentru ca nu este pentru virstra mea sunt prea tanara petru populara ... dar in fine imi place in ceneral nuzica rook,usora,si altele ...etc eu incerc sa fac sa scriu sa de la mine ...........nu vreau sa copy de pe net!!!

morile de apa

Astazi am luat pranzul in oras cu un bun prieten, caruia destainuindu-i gandurile mele despre self-sufficiency, imi spune o poveste care nu cred ca este asa de intamplatoare ca s-a intamplat s-o aud tocmai acum. E scurta, haideti s-o ascultam:

Frate-sau, inainte sa izbucneasca criza mondiala, si-a vandut locuinta din Edinburgh si si-a cumparat undeva pe valea unui rau din nordul Portugaliei, un teren de ceva mai mult de un ha, cu apa curgatoare care ii strabate proprietatea si cu o moara traditionala de apa, veche si in paragina.

De fapt zona e plin de astfel de mori parasite, la care se ajunge foarte greu fiindca localnici au pierdut orice idee despre existenta multora dintre ele.
In plus i-a venit si ideea sa isi faca teza de doctorat in studii de mediu si energie verde, pe aceste mori de apa, altadata functionale.

Acum a ajuns sa caute prin registrele primariilor din regiunea respectiva sa vada cate din ele mai exista, cate sunt functionale si ce potential de restaurare au.
Mi se pare comic si tipic: A trebuit sa vina un britanic ca sa le redescopere.

Suna familiar! Povestea este foarte amuzanta si extrem de similara cu ce peripetii ar putea pati si in Romania daca s-ar prezenta la vreo primarie din cine stie ce comuna cu astfel de deprinderi si curiozitati.
Dincolo de interesul stiintific vrea sa isi poata pune in valoare propria comoara, his watermill.

Acum se intreaba la ce i-ar putea folosi: sa macine cereale, sa subtieze o planta locala ca sa faca un soi de fire de in, sa taie busteni, sa isi ascuta toporul pe ea, sa stoarca uleiul din masline sau sa se apuce de olarit. Cam la astfel de lucrari erau folosite pe vremuri

Spune ca a ajuns la jumatatea registrelor si a numarat deja 400 mori. La o populatie totala de 20.000 de locuitori la nivelul anilor 1920 de cand dateaza documentele, vine cam o moara la 25 de persoane. Incredibil! Niste resurse absolut firesti pe care astazi le-am dat uitarii inlocuindu-le cu ceva total nefamiliar omului.

Sper sa ne mearga la amandoi bine in incercarile noastre de a trai la tara.
Oricum mi-a dat incredere ca mai sunt si altii care fac ce-as vrea si eu sa fac si mi-a dat si o idee: s-ar putea sa fie si pe la noi niste mori parasite.
Va tin la curent.

copy de pe net!!!:P

Padurile

Silvicultura este stiinta care se ocupa cu exploatarea si administrarea padurilor. Padurea este una din principalele resurse naturale care trebuie ingrijita daca dorim sa aduca beneficii maxime noua si generatiilor urmatoare.

Vegetatia naturala a Romaniei are un fond primordial forestier caracteristic Europei Centrale, care prezinta diferentieri generate de altitudine, de etajele de clima, si cuprinde peste 4000 de specii. Astfel, stejarul pre-domina in zonele de campie, fagul urca in Subcarpati si pe muntii mai scunzi.

Vegetatia forestiera prezinta interferente in zonele de tranzitie ale reliefului, iar din prezentele juxtapuse ale diferitelor specii rezulta , toamna, o bogata paleta coloristica atat de specifica peisajului romanesc. Pe muntii inalti se intalneste o vegetatie alpina si subalpina cuprinzand pajisti cu tufarisuri de jneapan si ienupar, afin etc. In sud-estul tarii (Campia Baraganului si Podisul Dobrogei de sud)s-a dezvoltat o vegetatie de silvostepa si stepa.

De-a lungul apelor , in lunci si in special in Delta Dunarii s-a format o vegetatie specifica regiunilor cu umiditate abundenta (stuf, papura, rogoz, salcie si plop).Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc

. Putem descoperii mai multe biomuri forestiere si anume: paduri din zona temperata cu foi caduce, paduri taiga, padurile cu frunze persistente de tip mediteranean si paduri dense ecuatoriale care sunt cel mai bine reprezentate in bazinul amazonian, in Africa tropicala, in Indonezia si in Malaezia.

Vegetatia este foarte bogata: peste 2000 specii de arbori si 4-5 etaje de vegetatie. Fauna este extrem de bogata si specializata.Padurile de foioase (cu frunze cazatoare) se gasesc in zona climei temperate umede (in partea centrala si vestica a Europei, in estul Americii de Nord, in Asia de Est), unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa creasca.Arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul, frasinul etc.

Toamna, cand arborilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza.Stejar, Quercus robur L., este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă şi bogată. Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă (în special furnici şi anumite specii de gândaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Peţiolul este scurt (4-8 cm).

Stejarul înfloreşte în luna mai. Fructul este achenă (ghindă). Se întâlneşte mai ales la câmpie şi în zonele colinare, foarte rar la deal. În afară de pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul se găseşte şi în amestec cu alte foioase, în aşa-numitele păduri de şleau.

Este răspândit în Europa, Asia Mică şi alte câteva zone asiatice, Africa de Nord. În trecut era mult mai răspândit, de multe ori în amestecuri cu fagul şi alte foioase.Fag Fagus sylvatica L., este un arbore din zona temperată, având înălţimi de până la 35 metri.

Este înalt, impunător, cu scoarţa netedă, cenuşie-albicioasă. Are muguri fusiformi, ascuţiţi, iar frunzele în general ovale. Florile sunt unisexuate. Fructul, numit jir, este o nuculă, acoperită de o scoarţă ţepoasă. Înflorirea are loc în luna mai. Creşte în special la deal şi munte, dar poate fi întâlnit - sporadic - şi la câmpie, mai ales în regiunile nordice ale României.

În trecut forma o pădure întinsă din Carpaţi până departe în Rusia de astăzi, legată de ceea ce se numeşte acum Taigaua siberiană. Pădurea a fost înlocuită în zonele din nord de Nistru (Podolia) cu silvostepă, stepe şi păduri relicte. În anumite regiuni din Bielorusia, Ucraina şi Rusia se păstrează părţi din acest codru străvechi. Fagul permite multor specii de plante mărunte să supravieţuiască în zonele în care predomină, formând, în cadrul aşa-numitelor făgete, biotopuri bogate şi pline de frumuseţe.

dormitul

Noaptea asta m-am luptat cu insomnia , am apucat somnul de maneca , l-am intors pe toate partile (de fapt, eu m-am intors pe toate partile)

In cele din urma, suparata pe pufoasa-mi perna , am aruncat-o deoparte , si , cu miscari sacadate , m-am apropiat de calculator , hotarata sa aflu de ce nu pot adormi.

Dupa o explorare somnambulica a internetului , am descoperit cateva legende care m-au invatat cate ceva despre ce este si , mai ales , ce nu este somnul...Somnul nu este altceva decat odihna Somnul reprezinta mai mult decat o perioada dedicata.

pisicootele si catelusii

Pisicutele sunt foarte dragalase si frumoase !!!Mi-as dorii si eu dar mamei si tatalui nu le plac . Am avut o pisicuta cand an fost mai mica dar ea se cata ra pe frigider si statea ca un tablou pe el si deasta nu le prea plac pisicutele!!!

Catelusi sunt draguti da nu imi prea plac cateodata dar cam ii vad ca fac ochii lor mici si dragalasi ii ador asa si cum il adora si tatal meu pe puffi al nostru . Puffi este baiat si are doar 5 luni este rasa mustacias si tatalui meu ii plac mult catelusii micii cei care cresc mari cum ar fii cainele de loop acei caini nici mie nu imi plac!!!