Astazi am luat pranzul in oras cu un bun prieten, caruia destainuindu-i gandurile mele despre self-sufficiency, imi spune o poveste care nu cred ca este asa de intamplatoare ca s-a intamplat s-o aud tocmai acum. E scurta, haideti s-o ascultam:
Frate-sau, inainte sa izbucneasca criza mondiala, si-a vandut locuinta din Edinburgh si si-a cumparat undeva pe valea unui rau din nordul Portugaliei, un teren de ceva mai mult de un ha, cu apa curgatoare care ii strabate proprietatea si cu o moara traditionala de apa, veche si in paragina.
De fapt zona e plin de astfel de mori parasite, la care se ajunge foarte greu fiindca localnici au pierdut orice idee despre existenta multora dintre ele.
In plus i-a venit si ideea sa isi faca teza de doctorat in studii de mediu si energie verde, pe aceste mori de apa, altadata functionale.
In plus i-a venit si ideea sa isi faca teza de doctorat in studii de mediu si energie verde, pe aceste mori de apa, altadata functionale.
Acum a ajuns sa caute prin registrele primariilor din regiunea respectiva sa vada cate din ele mai exista, cate sunt functionale si ce potential de restaurare au.
Mi se pare comic si tipic: A trebuit sa vina un britanic ca sa le redescopere.
Mi se pare comic si tipic: A trebuit sa vina un britanic ca sa le redescopere.
Suna familiar! Povestea este foarte amuzanta si extrem de similara cu ce peripetii ar putea pati si in Romania daca s-ar prezenta la vreo primarie din cine stie ce comuna cu astfel de deprinderi si curiozitati.
Dincolo de interesul stiintific vrea sa isi poata pune in valoare propria comoara, his watermill.
Dincolo de interesul stiintific vrea sa isi poata pune in valoare propria comoara, his watermill.
Acum se intreaba la ce i-ar putea folosi: sa macine cereale, sa subtieze o planta locala ca sa faca un soi de fire de in, sa taie busteni, sa isi ascuta toporul pe ea, sa stoarca uleiul din masline sau sa se apuce de olarit. Cam la astfel de lucrari erau folosite pe vremuri
Spune ca a ajuns la jumatatea registrelor si a numarat deja 400 mori. La o populatie totala de 20.000 de locuitori la nivelul anilor 1920 de cand dateaza documentele, vine cam o moara la 25 de persoane. Incredibil! Niste resurse absolut firesti pe care astazi le-am dat uitarii inlocuindu-le cu ceva total nefamiliar omului.
Sper sa ne mearga la amandoi bine in incercarile noastre de a trai la tara.
Oricum mi-a dat incredere ca mai sunt si altii care fac ce-as vrea si eu sa fac si mi-a dat si o idee: s-ar putea sa fie si pe la noi niste mori parasite.
Va tin la curent.
copy de pe net!!!:P
wow e foarte tare ce copyy e pe net pentru mn si asa o sa continui sa scriu eu din mintea mea asa cum mi-a spoos adelushjurnalista care e cea mai cuna prietena a mea!!!
RăspundețiȘtergere